INTRODUCERE

Importanţa şi impactul asupra vieţii oamenilor a calculatoarelor au fost subliniate într-un mod plastic de L. Cooper (laureat al premiului Nobel) care afirma în anul 1991: ,,Nu numai că vom învăţa să trăim cu aceste maşini, dar într-o bună zi ne vom întreba cum am trăit fără ele până atunci.".

Evoluţia rapidă şi spectaculoasă a informaticii în ultimele decenii se reflectă în apariţia a numeroase limbaje de programare, cât şi în metodele de elaborare a unor algoritmi performanţi.

Informaţiile pe care le reprezentăm în memoria calculatorului sunt rareori atât de simple precum culorile sau literele. În general, dorim să reprezentăm informaţii complexe, care să descrie obiectele fizice care ne înconjoară sau noţiunile cu care operăm zilnic, în interiorul cărora culoarea sau o secvenţă de litere reprezintă doar o mică parte. Aceste obiecte fizice sau noţiuni din lumea reală trebuiesc reprezentate în memoria calculatorului în aşa fel încât informaţiile specifice lor să fie păstrate la un loc şi să se poată prelucra ca un tot unitar.

Pentru a reprezenta în memoria internă obiecte fizice sau noţiuni, este nevoie să izolăm întregul set de proprietăţi specifice acestora şi să îl reprezentăm prin numere. Aceste numere vor ocupa în memorie o zonă compactă pe care, printr-un abuz de limbaj, o vom numi, într-o primă aproximare, obiect. Va trebui însă să aveţi întotdeauna o imagine clară a deosebirii fundamentale dintre un obiect fizic sau o noţiune şi reprezentarea acestora în memoria calculatorului.

Putem să extindem cerinţele noastre mai departe, spunând că, atunci când analizăm un obiect fizic sau o noţiune pentru a le reprezenta în calculator, trebuie să analizăm nu numai proprietăţile acestora dar şi modul în care acestea pot fi utilizate şi care sunt operaţiile care pot fi executate asupra lor sau cu ajutorul lor. Acest set de operaţii va trebui ulterior să-l redefinim în contextul mulţimii de numere care formează proprietăţile obiectului din memoria calculatorului, şi să îl descompunem în operaţii numerice preexistente. În plus, trebuie să analizăm modul în care reacţionează obiectul atunci când este supus efectului unor acţiuni exterioare. Uneori, setul de operaţii specifice unui obiect împreună cu modul în care acesta reacţionează la stimuli exteriori se numeşte comportamentul obiectului.

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte unele idei fundamentale ale programării orientate pe obiecte, să descrie paşii dezvoltării produselor software orientate pe obiecte.


Capitolul I conţine noţiunile introductive despre: Internet, Reţele de calculatoare şi Java.

Capitolul II prezintă mediul de lucru, lucrarea propriu-zisă, implementarea şi concluziile.


INTRODUCERE ÎN ADMINISTRAREA REŢELELOR

Evoluţia istorică şi creşterea importanţei administrării

Administrarea reţelelor a devenit o necesitate stringentă, datorită creşterii complexităţii reţelelor de calculatoare şi integrării tot mai evidente a tehnologiilor de telecomunicaţii şi a celor de comunicaţii de date.

Există, la ora actuală o multitudine de tipuri de reţele şi pentru determinarea corectă a reţelei trebuie să ţinem cont de o serie de aspecte legate de:

Importanţa administrării reţelei nu a fost evidentă, atunci când s-a început utilizarea distribuită a resurselor oferite de sistemele de calcul. Sarcinile administrării cădeau pe seama inginerului de sistem.

Dezvoltarea sistemelor de calcul a dus ca resursele mai bogate oferite să permită accesul de la terminale la mai multe aplicaţii. În această etapă de dezvoltare a apărut şi necesitatea de administrare a reţelei, care trebuia să ofere posibilităţi de configurare, testare, izolarea erorilor şi de depanare. Totusi, administrarea reţelei nu era încă o problemă vitală pentru organizaţii sau companii. Un anumit grad de administrare era însă oferit, de la consola sistemului gazdă pentru administratorul de sistem.

Următoarea etapă de evoluţie a adus schimbări importante. Distanţele dintre sistemele gazdă şi terminale, au crescut semnificativ şi s-a răspândit utilizarea echipamentelor tip modem. La reţele cu echipamente şi aplicaţii foarte diferite administrarea reţelei a devenit de importanţă vitală. Necesitatea administrării acestor reţele complexe a impus realizarea unor sisteme de administrare de reţea.

Primele reţele locale (LAN-uri) erau asemănătoare cu reţelele realizate cu vechile sisteme mari, prin faptul că deserveau un departament al firmei şi distanţele erau reduse. Administrarea nu era foarte dificilă, configuraţiile fiind mici, echipamentele şi aplicaţiile fiind mai putin complexe.

Evoluţiile pentru reţele LAN au avut loc în mod similar cu evoluţiile reţelelor de tip echipament - gazdă/terminal. Şi la LAN-uri a apărut necesitatea extinderii ariei de acoperire, interconectării LAN-urilor de la diferite departamente, aflate la început în aceeaşi clădire, apoi în acelaşi campus şi în fine, interconectarea LAN-urilor aflate la diferitele sedii, distribuite geografic. Complexitatea echipamentelor şi serviciilor şi necesitatea de a asigura fiabilitatea funcţionării tuturor aplicaţiilor a impus implementarea unor soluţii de administrare şi pentru LAN-urile interconectate.

Administrarea reţelei a devenit un element vital pentru oferirea de servicii de reţea scutite de erori. Dezvoltarea explozivă a reţelelor, integrarea reţelelor de comunicaţii telefonice şi de date, diversificarea serviciilor, importanţa evitării pierderilor cauzate de nefuncţionarea reţelei, toate acestea fac ca administrarea reţelei să fie o problemă actuală şi de mare importanţă.